„Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu primiţi din pedepsele ei!” — Apoc. 18:4

Toţi care sunt vrednici să poarte numele „poporul Meu” vor auzi şi vor asculta vocea Domnului, i se vor supune şi vor ieşi afară din Babilon şi nu vor primi „din pedepsele” lui. Căci, ieşind din Babilon imediat ce văd starea lui adevărată, ei dovedesc prin aceasta că niciodată n-au fost cu adevărat de acord cu păcatele lui. Cei care rămân după ce văd Babilonul şi doctrinele sale blasfematoare în lumina care străluceşte acum, sunt socotiţi că aprobă blasfemiile şi că merită „pedepsele” la fel de mult sau chiar mai mult decât clasa „neghină” a babilonienilor, căci ei au o lumină mai mare.

Booha Bar& the TBA Crew pezinta Supermario Andris, Jehova&Jacked Tomi sambata, 6 Februarie, de la ora 22:00 pe strada Piezisa nr. 19.

Cei trei fac parte dintr-o gasca de 13 DJ-i din Budapesta, care impreuna au infiintat proiectul GUMIPOP (pop-ul de guma). Au început de prin 2002 cu party-uri lunare in cluburile din Budapesta, iar azi ii poti vedea in fiecare weekend prin cluburile din Europa. Mixeaza indie, poprock, electro, hip-hop si old-school, iar de cativa ani animeaza afterparty-urile de la megafesitvalul Sziget.

Coloanele sonore ale unor firme celebre vor fi prezentate într-un concert simfonic, „Seara la Hollywood – de la James Bond la Războiul Stelelor”, care se va desfăşura vineri, 5 februarie începând cu ora 19 la Casa de Cultură. Concertul va fi susţinut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Transilvania”, sub dirijarea austriacului Gotffried Rabl.

„Vom scoate muzica din film în prim plan. Muzica şi filmele au fost mereu foarte apropiate. Acum muzica acompaniază filmul şi a primit un rol neutru. Realizăm acest concert ca publicul să asculte cu ochii închişi muzica filmului şi să-şi formeze o imagine în cap”, a spus Marius Tabacu, directorul Filarmonicii de Stat „Transilvania”.

Clujenii vor putea asculta muzică de film precum cea din James Bond, Casablanca, Războiul stelelor şi Pe aripile vântului, dar şi o piesă necunoscută despre America secolului trecut. Dirijorul Orchestrei Simfonice Radio din Viena, Gottfried Rabl, revine vineri, la pupitrul orchestrei filarmonice din Cluj.

ROMEO DEDIU, chitaristul formatiei Holograf (foto), a fost la un pas de moarte dupa ce artistul a participat, duminica seara, la emisiunea “Danut SRL”, prezentata la colegul sau Dan Bittman si in cadrul careia a fost ranit cu un cutit, in direct, in timpul unui moment de cascadorii de un asa zis…profesionist.

Dupa ce Romeo Dediu a fost condus, chiar in timpul emisiunii, la cabinetul medical al TVR pentru primele ingrijiri, artistul a fost trimis la spital unde i s-a facut o radiografie, iar  rana acestuia a fost cusuta.

“E in regula, din fericire nu a fost decat o taietura superficiala, care a necesitat cateva copci, dar nu e nimic grav, care sa-l deranjeze la orice altceva”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Iulian Vrabete, basistul Holograf.
“Una peste alta, el nici nu a sesizat ca a fost taiat. A fost un accident nefericit”, a concluzionat el.

JOC NON-STOP. Travian e un joc online, care nu se opreşte niciodată. Sorin joacă de patru ani şi încă nu s-a plictisit

Sorin are 20 de ani şi e student la Politehnică. În timpul cursurilor, are o problemă suplimentară faţă de colegii lui: e îngrijorat că satul i-ar putea fi atacat, că soldaţii i-ar putea jefui hambarul şi s-ar putea trezi fără niciun fel de resurse.

Daniel, la 23 de ani, lucrează deja ca programator. Pe lângă muncă, are şi el răspunderi suplimentare: îşi conduce propriul “regat” populat de daci, se luptă cu armatele romane sau barbare şi face comerţ cu aliaţii.

Cei doi sunt printre miile de români care au descoperit obsesia numită “Travian”: un joc pe internet unde oricine poate deveni şeful unui micuţ sat, pe care trebuie să îl transforme, în timp, într-un imperiu. Nu e nevoie de instalarea vreunui program: tot jocul are loc direct în browser, programul de navigare pe internet, ceea ce înseamnă că e un joc ideal pentru cei care nu pot instala niciun program nou la serviciu.

Daci, romani sau barbari

“Pe serverele de Travian din România sunt trei tabere: dacii, romanii şi barbarii. E un joc de război, trebuie să dezvolţi satul şi să îţi faci armată ca să te poţi apăra, respectiv să-i poţi ataca pe ceilalţi. Scopul e să ajungi regatul cel mai avansat, capabil să construiască o minune a lumii. Abia atunci, jocul se încheie”, explică Sorin, care joacă Travian de patru ani.

În tot acest timp, Travian a fost un pretext foarte bun pentru a-şi face prieteni: jucătorii se pot alia pentru a rezista mai uşor atacurilor, aşa că uneori fac schimb de adrese de email sau messenger pentru a comunica şi în afara „regatelor” din joc sau chiar a se întâlni „în lumea reală”.

Creează dependenţă?

„Sunt şi fete care joacă Travian. La un moment dat, am atacat un sat care s-a dovedit a fi al unei fete. Ea m-a rugat să o las să dezvolte satul, am fost de acord, apoi am schimbat adrese de messenger şi am mai stat de vorbă”, îşi aminteşte Sorin. El spune că mulţi dintre colegii lui de la Universitatea Tehnică au conturi pe Travian şi stau nopţi întregi pe internet.

Marian, student la Facultatea de Informatică a UBB, joacă Travian de doi ani şi jumătate. „Am devenit dependent într-o săptămână, chiar e un joc care creează dependenţă, pentru că trebuie să stai tot timpul cu ochii pe satul tău”, explică Marian. El se trezea noaptea, pentru a se apăra când ştia că urmează să fie atacat de armata unui duşman, sau pentru a comanda construcţia unei clădiri chiar din primul moment în care avea destule resurse.

Pe server cu prietenii

Lumea Travian se împarte în mai multe „servere”, fiecare cu un număr limitat de sate. Lui Daniel îi place să joace în aceleaşi spaţii virtuale cu oameni pe care îi cunoaşte. „Dar am cunoscut şi oameni noi, online, se crează un fel de legătură virtuală. În plus, jocul îmi place pentru că îţi pune mintea de strateg în mişcare!”, explică Daniel.

Succesul Travian a produs efecte şi în lumea reală: atunci când jocul pe un anumit server se încheie, unii jucători din aceeaşi alianţă se întâlnesc faţă în faţă, pentru a vedea împreună cu cine au jucat. Atipic pentru o competiţie pe internet, însă orice fan Travian va spune că jocul nu e deloc unul obişnuit.

Opera Română prezintă  premiera spectacolului “Cariera unui libertin” (“The Rake’s Progress”) de Igor Stravinsky, un spectacol despre care directorul instituţiei spune că “se potriveşte vremurilor”.

“Spectacolul mizează pe o lume falimentară din punct de vedere moral şi financiar. Personajul principal este într-o goană după avere şi bani, pe care vrea să îi obţină fără să lucreze”, explică Mihaela Bogdan, regizor artistic. Faţă de alte producţii, în care spectatorii se relaxau la spectacol, de această dată iubitorii de operă vor trebui să facă un efort ca să înţeleagă psihicul personajului principal. În original, acţiunea are loc în secolul al XVIII în Anglia, iar varianta prezentată este una atemporală.

“Opera se potriveşte bine cu perioada prin care trecem, una în care doar valorile materiale contează. La final, personajul va realiza că în viaţă nu doar banii contează”, completează directorul general al Operei, Rareş C. Trifan.

Studenţii din Cluj apelează mai des la intervenţia divină în timpul sesiunii, cu speranţa că vor avea mai mult succes la examene. În sesiune, bisericile – dar mai ales cea din complexul studentesc Hasdeu – vad mult mai multi tineri decat in restul anului.

Noii “enoriaşi” sunt studenţii care se află în pragul examenelor. Lipsa de încredere în forţele proprii, dar şi obiceiul de a “îngrăşa porcul în ajun”, îi fac pe unii nu doar să se roage, ci şi să dea bani pentru ajutor spiritual.

“Fiecare dă cât vrea şi apoi Dumnezeu ajută”, spune Alin, student la medicină. Unii studenţi susţin că nu plătesc acest gen de servicii şi că totul se face într-o manieră cât se poate de “cuviincioasă”. “Se organizează seri de discuţii, iar cei care doresc ca să fie ajutaţi prin rugăciune în orice tip de problemă îşi scriu numele pe un bileţel, iar la sfârşit părintele se roagă pentru respectivii”, susţine Maria, studentă la Litere.

Alţii nu sunt la fel de optimişti şi mizează pe puterea minţii lor. “Eu nu cred în aşa ceva. Dacă vrei notă mare la examen, trebuie să înveţi. Numai fetele sunt aşa de superstiţioase”, expediază problema un student pe nume Mihai.

Orice ar spune statisticile despre raportul de credincioşi printre studenţii clujeni, situaţia din “teren” e clară: numărul celor care trec pragul bisericilor, de la sfârşit de mai până la finalul lui iunie, e mult mai mare decât de obicei!

Fiul meu, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la spusele mele! … Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc şi sănătate pentru tot trupul lor. – Prov. 4:20,22

Puţini recunosc influenţa spiritului asupra trupului. Dumnezeu a alcătuit astfel fiinţa noastră, încât gândurile nobile, curate şi sfinte să aibă efect înălţător şi înnobilator nu numai asupra intelectului şi moralului nostru, ci să aibă o influenţă înviorătoare şi asupra trupului nostru. Tot aşa şi invers, fiecare gând (la fel şi fapt) necurat, ruşinos, indecent, nesfînt are efect direct nu numai în degradarea minţii şi a principiilor morale, ci şi în încolţirea seminţelor bolii, deja existente în constituţia rasei căzute.

Căci dacă trăiţi trupeşte veţi muri. — Rom. 8:13; (Sf. Scr. 1874)

Ce înseamnă a trăi după trup? Înseamnă a trăi în conformitate cu înclinaţiile şi dorinţele naturii umane căzute şi spre mulţumirea lor. Acesta este cel mai uşor lucru. Nu se cere altceva decât să ne lăsăm nepăsători în curentul naturii noastre vechi şi să încetăm lupta împotriva ei. Făcând astfel începem a pluti în jos duşi de curent şi curând alunecarea devine din ce în ce mai rapidă, iar împotrivirea din ce în ce mai grea.

— că Biserica este “Templul lui Dumnezeu”, în mod deosebit “lucrul mâinilor Sale”; construirea lui a fost în progres în decursul Veacului Evanghelic, de când Christos a devenit Răscumpărătorul lumii şi piatra din capul unghiului acestui Templu, prin care, atunci când va fi terminat, vor veni binecuvântările lui Dumnezeu pentru “tot poporul” şi oamenii vor avea acces la El – 1 Cor. 3:16, 17; Efes. 2:20-22; Gen. 28:14; Gal. 3:29.

— că, între timp, cioplirea, formarea şi şlefuirea consacraţilor, care cred în ispaşirea pentru păcat făcută de Christos, progresează; iar când ultima din aceste “pietre vii…alese şi scumpe” va fi gata, atunci marele Maestru le va aduna pe toate împreună la întâia înviere şi Templul se va umple de gloria Lui, fiind locul de întâlnire între Dumnezeu şi oameni, în timpul Mileniului – Apoc. 15:5-8.

— că baza speranţei, pentru Biserică şi pentru lume, constă în faptul că “Isus Christos prin harul lui Dumnezeu a gustat moartea” pentru fiecare om, o “răscumpărare pentru toţi” şi va fi “adevărata lumină care luminează pe orice om venind în lume”, “la vremea cuvenită” – Evrei 2:9; Ioan 1:9; 1 Tim. 2:5, 6.

— că speranţa Bisericii este să fie asemenea Domnului ei, să-L vadă “aşa cum este”, să fie “părtaşi firii dumnezeieşti”, să fie părtaşi la gloria Lui ca moştenitori împreună cu El – 1 Ioan 3:2; Ioan 17:24; Rom. 8:17; 2 Pet.1:4.

— că misiunea prezentă a Bisericii este desăvârşirea sfinţilor pentru lucrarea de slujire viitoare, să dezvolte în sine toate darurile, să fie martorul Lui Dumnezeu pentru lume şi să se pregătească pentru a fi regi şi preoţi în veacul viitor – Efes. 4:12; Mat. 24:14; Apoc. 1:6; 20:6.

— că speranţa pentru lume constă în binecuvântările cunoştinţei şi posibilităţii care vor fi aduse prin Împărăţia Milenară a Lui Christos — restabilirea a tot ceea ce a fost pierdut prin Adam, a tuturor celor doritori şi ascultători, din mâina Răscumpărătorului lor şi a Bisericii Lui glorificate — când toţi cei răi cu voia vor fi nimiciţi – Fapte 3:19-23; Isaia 35.